Tranzactioneaza Moldomobila (MOL) - 0.03 RON (%) Tranzactioneaza
Stiri
Decizie ASF - retragere de la tranzactionare incepand cu data de 12.10.2015
SIF Transilvania reintra in cursa pentru combinatul chimic Oltchim, insa conditioneaza tranzactia de preluarea la pachet cu rafinaria Arpechim Pitesti, care este detinuta de catre Petrom in acest moment. Societatea de investitii a mai dorit si anul trecut preluarea Oltchim, iar Mihai Fercala directorul general al SIF Transilvania spune ca tranzactia s-a blocat din cauza unor "conjuncturi geopolitice nefavorabile". Combinatul chimic Oltchim a fost iertat de datorii de circa doua miliarde de lei odata cu aprobarea planului de reorganizare si a ramas cu datorii de circa un miliard de lei de dinaintea declansarii insolventei. Astfel, SIF-ul este din nou interesat de preluarea societatii. "Analizam reluarea procesului de achizitionare a Oltchim de catre SIF Transilvania Project Management Company, conditionat de obtinerea rafinariei. Finantarea operatiunii s-ar face din surse externe - banci din UE, dar tot cu conditia prealabila ca la pachetul achizitionat intra si Arpechim, fara de care afacerea Oltchim nu este viabila si nici rentabila", a spus Fercala, citat de "Ziarul Financiar". Actiunile Oltchim au revenit la tranzactionare pe Bursa de Valori Bucuresti, titlurile crescand doua zile la rand. Si chinezii de la Junlun Petroleum doresc Oltchim si Arpechim. Anul trecut, au mai fost interesate de companie si grupul maghiar MOL si omul de afaceri Stefan Vuza, care detine Chimcomplex Borzesti. Rafinaria Arpechim este vitala pentru Oltchim deoarece furnizeaza materie prima necesara in procesul de fabrica'ie. Partea de petrochimie de pe platforma Arpechim este deja detinuta de Oltchim, dar partea de rafinare a titeiului este proprietatea Petrom, care intentioneaza sa o demoleze. Statul roman a promis anul trecut ca va prelua Arpechim pentru a putea sa o vanda la pachet cu Oltchim, dar Ministerul Economiei nu a putut realiza tranzactia.
Informare ASF - Sentinta civila nr. 1820/31.08.2015, Dosar nr. 9993/99/2011 - procedura falimentului
Listarea Petrom pe Bursa din Londra (LSE) este aproape sigura in conditiile in care atat actionarii majoritari cat si conducerea companiei au anuntat ca sustin mutarea propusa de Fondul Proprietatea (FP). Cu un free-float minuscul si lovita de caderea barilului de petrol, Petrom a ajuns in prezent una dintre cele mai subevaluate companii din domeniu in Europa, sub MOL, OMV, REP sau PKN.Greg Konieczny, managerul Fondul Proprietatea, a mentionat ca exista interes din partea reprezentantilor Petrom in vederea listarii secundare a companiei pe Bursa in Londra. De asemenea, austriecii de la OMV au confirmat sustinerea pentru transferul pe LSE. "Sustinem listarea secundara pe London Stock Exchange, intrucat vedem beneficiile unui program de GDR-uri in ceea ce priveste cresterea vizibilitatii pentru OMV Petrom si imbunatatirea lichiditatii totale la tranzactionare, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra actionarilor", a declarat Robert Lechner, purtator de cuvant al grupului austriac.Konieczny spune ca SNP este deschisa listarii la Londra. OMV confirmaIntr-un top al celor mai "ieftine" actiuni petroliere din Europa, avand in vedere indicatorul PER (P/E Price to Earnings Ratio), Petrom ocupa in prezent primul loc. Indicatorul PER arata cat de subevaluata este o companie, impartind pretul actiunii la profitul net pe actiune inregistrat de companie in ultimele 12 luni.Cu un PER de 11,8, actiunea Petrom este in prezent subevaluata in comparatie cu ceilalti sapte producatori integrati de petrol si gaze luati in calcul de wall-street.ro. PER-ul mediu inregistrat de acestia este de 35,9. PER-ul Petrom este sub media europeana si potrivit analistilor casei de brokeraj Tradeville, care estimeaza un PER mediu de 15,5 pentru 21 de companii europene similare luate in calcul (9 din Rusia).PUBLICITATEOMV, actionarul majoritar al Petrom, se tranzactioneaza in prezent la un PER de 26,1, in vreme ce compania maghiara MOL, a carei capitalizare este similara celei Petrom, are un PER de 48,2.Petrom este de asemenea si printre putinele companii petroliere ale carei actiuni au continuat sa scada semnificativ in acest an (-8,7%). Dintre companiile luate in calcul, doar spaniolii de la Repsol si norvegienii de la Statoil au mai scazut in 2015.Subevaluarea actiunilor Petrom in comparatie cu alti producatori de petrol si gaze din Europa este cauzata de lichiditatea foarte scazuta din Romania, dar si de riscurile mai mari de tara. O listare pe Bursa din Londra insotita de o marire a free-float-ului (in prezent de 9,4%) dupa o vanzare de actiuni realizata de Fondul Proprietatea ar putea, cel putin teoretic, sa duca la o imbunatatire a cotatiilor SNP, sau, asa cum au numit-o brokerii, "la o evaluare mai corecta a actiunii Petrom".Cat va reusi FP sa vanda din miliardul de euro de la Petrom?Ramane insa de vazut in ce masura acest lucru se va intampla, avand in vedere ca listarile secundare ale Romgaz, Electrica si Fondul Proprietatea la Londra, nu au adus imediat un "boom" al cotatiilor.
Raport curent 05.08.2015
Decizie ASF (Decizie ASF nr. 1406 din 24.06.2015 sanctionare administrator)
Decizie ASF (Decizie ASF nr. 1406 din 25.06.2015 sanctionare administrator)
Informare - procedura insolventei
Decizie ASF nr. 688/09.04.2015
Raport curent - Decizie ASF nr. 688/09.04.2015
Planul de reorganizare al Oltchim, depus saptamana trecuta la Tribunalul Ramnicu Valcea, include vanzarea combinatului pentru 307 milioane de euro, suma din care 230 de milioane de euro vor ajunge la creditori, iar 77 de milioane o reprezinta activele, scrie Ziarul Financiar. Combinatul are datorii de 3,4 miliarde de lei, respectiv 766 de milioane de euro, cele mai mari fiind catre Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) - cu 250 de milioane de euro si Electrica, cu 150 de milioane de euro. Potrivit planului, datoriile vor ramane la âvechiulâ Oltchim, la fel si terenurile si cladirile fara rol in productie, care vor fi lichidate, potrivit sursei citate. Creditorii garantati si bugetari vor avea si optiunea de a converti creantele in actiuni la companie, fie dupa vanzare, fie ca o solutie alternativa de redresare a combinatului. Oltchim este in insolventa din ianuarie 2013. Mai multe termene-limita au trecut fara ca vreun investitor sa depuna oferta. âAdevarulâ a scris inca din decembrie ca statul a revenit la solutia conversiei datoriilor in actiuni. Anterior, Ministerul Economiei anunta ca de preluarea combinatului sunt interesate companiile chineze Baota Petrochemical si Junlun Petroleum, care actioneaza in cadrul unui consortiu. Acestea ar fi dorit operarea Oltchim la pachet cu Arpechim. De asemenea, omul de afaceri Stefan Vuza ar fi fost interesat de preluarea Oltchim. Vuza a participat si la tentativa de privatizare din 2012, prin intermediul Chimcomplex Borzesti. In fine, si SIF Transilvania ar fi dorit parti din combinat. Si grupurile energetice MOL si SOCAR au mai anuntat ca sunt interesate de achizitia Oltchim, dar fara a mai face ceva. In fine, traderul rus Oil and Gas Trade (Neftgazsbyt in rusa â n.r.), despre care se spunea ca actioneaza in numele Gazprom, era interesat, dar dupa evenimentele din Ucraina acesta nu a mai aparut la consultari.
Romgaz (simbol bursier SNG) va "transa" anul acesta problema utilizarii gazelor naturale pentru a produce ceva cu mai multa valoare adaugata decat energia electrica, a afirmat Dumitru Chisalita, membru in consiliul de administratie al producatorului de gaze naturale. In presa au circulat informatii anul trecut potrivit carora Romgaz ar fi fost interesata sa investeasca intr-un combinat chimic. Printr-o astfel de mutare, compania s-ar fi diversificat dupa modelul grupului ungar MOL sau al celui polonez PKN Orlen, care au si activitati de petrochimie pe langa productia de hidrocarburi. Compania a infirmat insa zvonurile intr-un raspuns catre ZF trimis in luna octombrie, in care preciza ca prioritatile sale sunt explorarea si descoperirea de noi resurse. Fara sa confirme informatia privind combinatul chimic, Chisalita a spus ca in cadrul companiei se discuta problema utilizarii gazelor naturale in ceva cu mai mare valoare adaugata. Exista discutii la nivelul Romgaz si cred ca problema va fi transata in perioada urmatoare, a afirmat Dumitru Chisalita joi in cadrul emisiunii ZF Live. In prezent, Romgaz prelucreaza gazele doar pentru a produce electricitate in termocentrala Iernut din judetul Mures, o unitate construita in anii 1960 care nu functioneaza la capacitate maxima deoarece unele grupuri sunt in conservare. Pretul mare al gazelor si pretul mic al electricitatii fac ca si termocentrala moderna a rivalilor de la OMV Petrom sa functioneze sub limita rentabilitatii. Romgaz a primit centrala Iernut in 2013 de la Electrocentrale Bucuresti in schimbul stergerii unor datorii de 632 milioane de lei ale producatorului de energie termica. Prin contractul cu Electrocentrale, Romgaz s-a angajat sa nu vanda activele, ci sa continue productia de energie electrica. Acum, Romgaz vrea sa dezvolte centrala prin constructia a doua noi grupuri energetice, mai eficiente, si sa o opereze in parteneriat cu o companie cu experienta in acest domeniu.
Raport anual 2013 (anexe)
Membrii noului Consiliu de Administratie al Electrica (EL), aprobat la inceputul saptamanii de actionari, vor primi lunar remuneratii de cate 2.500 de euro brut, dar si cate un bonus anual de pana la 10.000 de euro brut pentru indeplinirea unor obiective care vor fi stabilite in urmatoarele luni. Actionarii companiei i-au aprobat in adunarea generala desfasurata luni ca membri ai Consiliului de Administratie al Electrica pe Victor Vlad Grigorescu - propus de catre statul roman, prin Departamentul pentru Energie, Victor Cionga - propus de stat (Departamentul pentru Energie) si Certinvest, Cristian Busu - propus de SIF Oltenia (SIF5), baroneasa Arielle Malard de Rotschild - propusa de ING Pensii SAFPAP si Michael Adriaan Maria Boersma - propus de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Cei cinci ii inlocuiesc in pe Marius Eugen Untescu, Ioan Rosca, Constantin Dinescu, Nicolae Plesa si Rares Ioan Popescu. Mandatele acestora au incetat la data AGA, dupa ce nu au fost reconfirmati. Ioan Rosca este directorul general al Electrica. "AGOA aproba stabilirea unei remuneratii pentru membrii Consiliului de Administratie dupa cum urmeaza. O suma fixa bruta de 2.500 de euro pe luna, pentru indeplinirea sarcinilor atribuite acestora prin actul constitutiv si o suma variabila bruta de pana la 10.000 de euro pe an pentru indeplinirea obiectivelor care vor fi stabilite de Comitetul de Nominalizare si Remunerare in termen de trei luni de la semnarea acordului de servicii de catre administratorii din consiliu", se arata intr-un raport cu hotararile actionarilor transmis de Electrica Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Suma de 2.500 de euro va fi primita de administratori indiferent de numarul sedintelor la care participa intr-o luna. De asemenea, administratorii vor avea polita de asigurare de tip Directors&Officers Liability, pe cheltuiala companiei, cu o valoare asigurata de 10 milioane de euro, se arata in contractul de servicii pe care il vor semna membrii consiliului de administratie. In plus, Electrica se obliga sa deconteze administratorilor cheltuieli rezonabile, in contextul desfasurarii activitatii legate de companie, precum cele pentru calatorii - clasa business, hotel, telefon si restaurant, se arata in raport. Baroneasa Arielle Malard de Rothschild, cetatean francez, este fondatorul diviziei de piete emergente la banca de investitii Rothschild & Cie, parte a grupului Rothschild. Inainte de a se alatura Rothschild & Cie in 1999, a petrecut 10 ani ca bancher de investitii la Lazard Frres & Cie. Incepand cu 1989, Arielle Malard de Rothschild a fost consilier financiar in Europa de Est si Africa de Nord, consiliind initial guvernele cu privire la renegocierea datoriilor statului si asupra privatizarilor, pentru ca mai tarziu s-a se implice in fuziuni si achizitii. Arielle Malard de Rothschild are experienta in proiecte mari de privatizare in Romania, Polonia, Rusia, Ungaria si Maroc, coordonand privatizarea unor companii precum MOL, Nafta Polska, ZIL, BCR sau Dacia, se arata in documente disponibile pe site-ul Electrica. In rolul sau actual ca managing director la Rothschild & Cie si ca vicepresedinte pentru Europa de Est, Arielle Malard de Rothschild conduce o echipa de 30 de persoane cu sediul la Paris, precum si cu operatiuni in diferite tari vizate de departament. Michael Adriaan Maria Boersma, cetatean olandez, a lucrat in perioada 1977 - 2003 pentru grupul petrolier Shell. In 2003, Boersma detinea postul de presedinte al Shell Global Solutions. Intre 2003 si 2009, acesta a fost director general si presedinte al Essent, cea mai mare companie integrata de utilitati din Olanda. Dupa plecarea de la Essent, Boersma a ocupat functii de membru in consiliile de administratie la mai multe companii din Olanda, SUA, Germania si Finlanda. In prezent detine functii de consultant senior, presedinte si membru in consiliile de administratie la mai multe companii, fundatii, institutii si organisme consultative. Victor Cionga a petrecut 12 ani in prima parte a carierei la Institutul de Fizica Atomica, iar in anii '90 a lucrat ca analist in mai multe companii. In 1999, s-a alaturat Raiffeisen Financial Advisors Romania ca director general, coordonand proiecte de privatizare, fuziuni si achizitii. In 2004 a fost numit director general adjunct la Raiffeisen Capital & Investment. In 2007, Cionga a fondat AZ Capital Advisors, un parteneriat specializat in consilierea in domeniul fuziunilor si achizitiior, devenind managing partner al firmei, pe care o conduce si in prezent. Totodata, Cionga a detinut pe perioade limitate si functii neexecutive in consilii de administratie/supraveghere. Victor Vlad Grigorescu este expert in cadrul Departamentului pentru Energie. Anterior, a ocupat timp de doi ani pozitia de director al AG Industrial Consult, societate specializata in consultanta in domeniul politicilor publice. In perioada 2007-2011, Grigorescu a ocupat pozitia de secretar II in cadrul Reprezentantei Permanente a Romaniei pe langa UE, sectia comerciala, cu responsabilitati in domeniul politicii comerciale comune a UE. Anterior detasarii la Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa UE, incepand cu anul 2004, Grigorescu a ocupat pozitia de expert UE in cadrul Ministerului Economiei si Comertului, Departamentul de Comert Exterior, partipand la negocierile de aderare a Romaniei la UE. Cristian Busu este, incepand din 2011, lector universitar in cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti. In prezent, este de asemenea membru al consiliului de administratie si al comitetului de audit la SIF Oltenia (SIF5), incepand din mai 2013, si director sucursala centrala Marfin Bank Bucuresti, din octombrie 2010. In perioada 2009-2013, Busu a fost director economic al Fondului Proprietatea si membru in Comitetul Reprezentantilor. Anterior a fost timp de patru ani consilier economic in cadrul Departamentului Economic al Guvernul Romaniei. Intre anii 2000 si 2005 a lucrat pentru Prudential Financial, New York, ca planificator financiar/broker. In urma ofertei publice prin care actiunile Electrica au fost listate la inceputul lunii iulie, statul roman a ramas cu 49% din actiunile companiei. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a investit 75 milioane euro in oferta si a obtinut astfel 8,6% din actiunile companiei, devenind al doilea mare actionar, dupa stat.
Completare raport anual 2013
Comisia Europeana a cerut Romaniei o serie de clarificari pe tema privatizarii combinatului Oltchim, intrucat exista suspiciuni ca statul nu se comporta ca un investitor privat, iar preluarea rafinariei Arpechim de la Petrom ar putea avantaja compania petroliera, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, citat de Agerpres.ro. Exista suspiciunea ca preluarea rafinariei Arpechim de la Petrom ar putea aduce avantaje celor de la Petrom, intrucat, in aceste conditii, Petrom ar scapa de unele obligatii foarte costisitoare pe care le are cu inchiderea rafinariei, precum decontaminarea zonei, a afirmat Chiritoiu, potrivit sursei citate. Rafinaria Arpechim Pitesti este principalul furnizor de materii prime al Oltchim, iar statul s-a angajat sa preia rafinaria de la Petrom si sa o vanda la pachet cu Oltchim, in cazul in care potentialii investitori doresc acest lucru. Petrom a inchis Arpechim in anul 2011, din cauza cererii mici de produse petroliere de pe piata din Romania, iar rafinaria se afla acum in conservare. Potrivit contractului de privatizare al Petrom, statul este cel care suporta costurile poluarilor istorice. Testul investitorului privat Potrivit lui Chiritoiu, Comisia solicita statului roman sa demonstreze ca, in cazul Oltchim, se comporta ca un actionar privat. Comisia cere explicatii cu privire la faptul ca, desi Oltchim are datorii la stat, statul nu o executa, cum ar trebui sa faca orice creditor, iar acest lucru ridica semne de intrebare cu privire la un posibil ajutor de stat, a mai spus presedintele Consiliului Concurentei. Statul ar putea argumenta, insa, ca vanzarea combinatului si functionarea sa ulterioara ar aduce mai multe beneficii decat daca utilajele si instalatiile ar fi vandute la fier vechi. Administratorii judiciari au cerut 300 de milioane de euro pentru activele combinatului, grupate in vehicolul de investitii Oltchim SPV, bani din care ar fi indestulati creditorii companiei. Tot statul este si cel mai mare creditor al societatii, Electrica avand de recuperat 150 de milioane de euro pentru energia livrata, iar Fiscul avand de recuperat 250 de milioane de euro. Comisia Europeana a aprobat, in 2012, conversia in actiuni a unei creante care ajunsese sa totalizeze, cu tot cu penalitati si dobanzi, 2 miliarde de lei. Dar Guvernul nu a mai facut acest lucru, dupa ce actionarul minoritar PCC SE s-a aliat cu un fond de investitii si a ajuns sa controleze in jur de 32% din titluri, obtinand astfel minoritate de blocaj. De asemenea, aprobarea conversiei era conditionata de procesul de privatizare, iar vanzarea catre investitorul Dan Diaconescu s-a transformat intr-un circ mediatic. Combinatul petrochimic Oltchim a inregistrat pierderi de 114,51 milioane lei in primul semestru din 2014, in scadere cu 22% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand pierderile se cifrau la 147,49 milioane lei. Multi chemati, putini alesi Oltchim se afla in insolventa din ianuarie 2013, iar termenul de privatizare a fost stabilit pentru luna decembrie a acestui an, dupa mai multe amanari succesive. Principalul investitor interesat il constituie consortiul chinez alcatuit din companiile Baota Petrochemical si Junlun Petroleum, care doresc si Oltchim si Arpechim. Alti potentiali investitori sunt SIF Transilvania, Chimcomplex Borzesti detinuta de catre omul de afaceri Stefan Vuza, care a participat si la privatizarea din 2012. Concomitent, si grupurile petroliere SOCAR (Azerbaidjan) si MOL (Ungaria) au anuntat ca sunt interesate, dar nu au mai fost active in ultima perioada. De asemenea, traderul rus Oil and Gas Trade (Neftgazsbyt in rusa n.r.), despre care se spunea ca actioneaza in numele Gazprom, era interesat, dar dupa evenimentele din Ucraina acesta nu a mai aparut la consultari.
Situatii financiare 2013
Valoarea de piata a companiilor romanesti listate la Bursa din Bucuresti (capitalizarea) este cu cinci miliarde (36%) mai mare decat cea a companiilor de la Bursa din Budapesta. Companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) valoreaza aproape 20 de miliarde de euro, chiar si fara Erste Group Bank AG si fara dezvoltatorul imobiliar NEPI (inregistrat in Africa de Sud), care sunt listate si pe piata noastra.In acelasi timp, valoarea de piata (capitalizarea) companiilor de la Bursa din Budapesta nu ajunge la 15 miliarde de euro. Patru companii romanesti de laBVB valoreaza peste un miliard de euro: OMV Petrom (SNP, 6,05 mld. euro), Romgaz (SNG, 2,99 mld. euro), Fondul Proprietatea (FP, 2,62 mld. euro) si BRD (1,45 mld. euro). Listarea Electrica va adauga aproape 900 de milioane de euro la capitalizarea BVB.Cele 78 de companii de pe piata principala a BVB au o capitalizare de circa 18 miliarde de euro, la care se adauga valoarea sutelor de companiide pe piata Rasdaq, de putin sub doua miliarde de euro. Printre cele mai mari companii de la Bursa din Budapesta se numara farmaceuticele Egis si Gedeon Richter, Magyar Telekom, MOL si OTP Bank. Pe de alta parte, Bursa din Budapesta este mult superioara la volmul de tranzactii. O zi buna la Bucuresti este atuniccand valoarea tranzactiilor este peste 10 milioane de euro. La Budapesta se tranzactioneaza in medie 30 de milioane de euro.
Raport curent - litigii procedura insolventei
Raport curent Hotarari AGA Ordinara din 25.04.2014
Plan de reorganizare
Informare ASF - Sentinta civila nr. 418/06.02.2014, Dosar nr. 9993/99/2011 - procedura insolventei
Actiunile (MOL) au scazut semnificativ la bursa, ajungand la cel mai redus nivel din ultimii doi ani, dupa ce grupul energetic maghiar a avertizat ca ar putea vinde participatia detinuta la compania petroliera croata INA deoarece discutiile cu Guvernul croat privind controlul managerial s-au blocat, transmite Bloomberg. Luni, actiunile Mol inregistrau la bursa de la Budapesta un declin de 2%, la 14.400 forinti, cel mai redus nivel din septembrie 2011. Anul acesta titlurile au scazut cu 19%.Comitetul de conducere al Mol a autorizat inceperea pregatirilor pentru vanzarea participatiei detinute de Mol la INA. Declaratia indica o potentiala deteriorare a disputei dintre Mol si Croatia, care s-a plans ca Mol conduce INA ca o subsidiara si nu ca o companie independenta, au explicat analistii de la Buda-Cash Brokerhaz Zrt.Luna trecuta, politia de la Zagreb a informat ca un mandat de arestare european si o 'alerta rosie' a Interpol au fost emise pe numele directorului MOL, Zolt Hernadi, acuzat in Croatia de mituirea fostului premier croat Ivo Sanader pentru a prelua controlul managerial la compania petroliera croata INA.In anul 2003, Croatia a vandut 25% din actiunile companiei petroliere INA catre MOL, iar ulterior a permis firmei ungare sa-si majoreze participatia pana la aproape 50% si, de asemenea, sa preia controlul managerial la firma croata. In ultimii ani, au aparut tensiuni intre MOL si Guvernul croat, care detine 44,8% din actiunile INA, in conditiile in care autoritatile de la Zagreb acuza firma ungara ca nu a investit suficient in INA, iar MOL sustine ca Croatia nu a respectat promisiunea de a vinde operatiunile INA cu pierderi din domeniul gazelor.Anul trecut, fostul premier croat Ivo Sanader a fost gasit vinovat pentru ca a primit cinci milioane de euro de la MOL in schimbul carora a permis firmei ungare sa dobandeasca o pozitie dominanta la INA.Guvernul Ungariei a cerut echipei manageriale de la MOL sa revizuiasca portofoliul companiei si, daca va fi necesar, sa se pregateasca pentru vanzarea participatiei detinuta la INA. De asemenea, Executivul a cerut ministrului de Justitie si oficialilor de la Agentia de Gestionare a Activelor Statului, care gestioneaza actiunile statului la compania MOL, sa evalueze masurile legale posibile, atat in domeniul legislatiei civile, cat si al celei penale, ce pot fi luate pentru a raspunde acuzatiilor aduse statului ungar si MOL in legatura cu dosarul MOL-INA.Ministrul croat al Economiei, Ivan Vrdoljak, a declarat luni ca negocierile privind modul cum este condusa INA ar trebui sa continue deoarece situatia financiara dificila a Croatiei nu va permite probabil Guvernului sa achizitioneze participatia detinuta de Mol la INA.Vanzarea participatiei detinute la INA ar fi 'cel mai prodt scenariu posibil' pentru Mol deoarece divizia croata a inregistrat crestere, considera analistul Akos Kuti, de la Equilor Befektetesi Zrt.In Romania, MOL detine 142 de benzinarii si a semnat acorduri de concesiune cu Agentia Nationala pentru Resurse Minerale pentru trei perimetre din vestul Romaniei.
Hotarari AGA Ordinara din 23.04.2013
Ordonanta CNVM nr. 223/09.07.2012
Mentinere suspendare tranzactionare - ora 09:30: desfasurare AGA Ordinara
Modificare data Convocare AGA si data de referinta - Convocare AGA Ordinara in 04(05).06.2012
Convocare AGA Ordinara in data 28(29).05.2012
Suspendare tranzactionare - ora 16:22: - Procedura insolventa
Reluare tranzactionare pe 07.05.2010 - ora 09:30 - Raport curent Hotarari AGA Ordinara din 30.04.2010
Suspendare tranzactionare - ora 09:30. Desfasurare AGA Ordinara
Reluare tranzactionare - ora 09:30 - Convocare AGA O pe 29(30).04.2010
Suspendare tranzactionare ora 13:07, Convocare AGA O pe 29(30).04.2010
Reluare tranzactionare in 07.05.2009 - ora 09:30 - raport curent hotarari AGA Ordinara din 23.04.2009
Convocare AGA Ordinara in 22(23).04.2009
Reluare tranzactionare in 12.05.2008 - ora 09:30: raport curent hotarari AGA Ordinara din 07.05.2008
iun06/MOL010606.jpg